Weekend fără ghiocei

Am plimbat ieri, sâmbătă, toată ziua aparatul foto după mine, doar-doar oi întâlni, altundeva decât în curţile sibienilor sau în coşurile florăreselor, vreun ghiocel rătăcit. Nu mi s-a arătat. Dar, dacă tot l-am plimbat, trebuia pus şi la treabă, totuşi. El, aparatul.

N-am plimbat însă doar aparatul, ci concomitent şi câinele unui amic, motiv pentru care, somată de stăpân să nu-i dau cumva pufosului drumul din lesă, am cam rămas în criză de mâini libere. Chiar şi aşa, într-o singură mână şi nici aia prea stabilă, că trăgea colegul de drumeţie de mine de ziceai că-l aşteaptă cea mai chipeşă şi în călduri căţea din univers sus la Lacul Negovanu, un pic de început de primăvară pe Valea Sadului, la poalele Cindrelului, tot vă pot arăta.

Şi, ca să vă fac în ciudă sau, cine ştie, să vă tentez, vă arăt şi cea mai bună mâncare din lume, aka păstrăv în fulgi de porumb cu sos de usturoi marca Albota. Mă rog, nu e singura cea mai bună mâncare din lume. Tot cea mai bună mâncare din lume sunt şi creveţii nedecorticaţi cu usturoi. Simpli, fără garnitură, doar cu pâine. De cea mai gustoasă versiune a lor am avut parte în Rio de Janeiro. A doua cea mai gustoasă versiune îmi aparţine, zic. Iar cealaltă cea mai bună mâncare din lume e ciorba falsă de burtă. Fără burtă, adică. Cu pleurotus în locul burţii şi cu muuuult usturoi. Varianta perfectă, la tata acasă (sau, alternativ, la Daniel acasă). Să nu vă prind pe acolo că e toată a mea! Ciorba, nu casa.

Revenind la păstrăvul în fulgi de porumb, localurile Albota (fie că e vorba de păstrăvăria de pe Valea Arpăşelului, fie de pensiunea de pe Valea Sadului) sunt cam singurele restaurante care mă pot determina să părăsesc Sibiul doar pentru a mânca. Sunt atât de setată pe păstrăvul ăla, încât în cele pe puţin zece vizite nici măcar n-am fost curioasă să gust vreun alt fel principal, Câte-un aperitiv, da, câte-un desert dacă mai intra, dar la păstrăvul meu în fulgi nu m-am îndurat să renunţ vreodată. Şi nu, nu m-a plătit nimeni să le fac reclamă.

Astăzi am reluat demersurile de căutare a ghioceilor. Cu acelaşi „succes”. Ştiam eu un loc în pădure, dar nici măcar n-am mai ajuns până acolo. Era atât de multă lume la plimbare prin Sub Arini şi prin Valea Aurie, pe care trebuia să le străbat în drumul meu spre pădure, încât mi s-a luat şi m-am întors acasă înainte de vreme. Aşa că, pentru câteva semne ale primăverii, am fost nevoită să apelez la flora spontană din grădina mea. În curând apare şi flora “premeditată”, narcisele sunt deja îmbobocite.

Ioana

11 thoughts on “Weekend fără ghiocei

  1. florin

    Minunat!!!!
    Ciorba de pleurotus e foarte buna (cinste bucatarului) dar cea de burta-burta, facuta de un specialist (ca tatal tau) este pur si simplu un deliciu!

    Reply
  2. TANIA

    Superb insotitorul!Ai avut dreptate, nu trebuie citita postarea cand ti-e foame:))Prefer pastravul in locul acelor creveti din Rio de Janeiro strict din cauza distantei…Am mancat la Vatra Dornei,ciorba de hribi….am sa testez curand ciorba de pleurotus, mi s-a facut o pofta….Bravo Ioana !

    Reply
    1. Ioana Post author

      O să-i transmit stăpânului :). Eh, cu creveţii am mai dat o variantă mai accesibilă :)) Dar păstrăvul ăla chiar e divin, nu ştiu ce-i fac, cum îl descântă. De ciorbă nu mai spun, trebuie să încerc şi cu hribi dacă oi găsi pe undeva. Deci mi s-a făcut iar foameeeee :))))

      Reply
  3. adriana

    Locuri frumoase si cu bunatati adevarate.Din ce este facut turnuletul ornat cu icre?Am de gand sa experimentez!Dar cel mai mult mi-a placut cum ai plecat in cautarea primaverii,iar ea se insinuase chiar la tine acasa.Iti doresc Ioana sa te bucuri de aceasta primavara si sa ne impartasesti si noua pe mai departe din toate si din sufletul tau frumos.O primavara frumoasa!

    Reply
    1. Ioana Post author

      Tot din păstrăv, cred că tartar de păstrăv îi spunea. Practic pastă de peşte cu ceapă şi ceva mirodenii, cu pâine prăjită, să te lingi pe degete, nu alta :). Mulţumesc şi o primăvară minunată, Adriana!

      Reply
  4. mihai

    Ceau Ioana,
    inca de acum 2 saptamani culegeam ghiocei! E vorba de valea Avrigului. Din pacate cu mancarea pe acolo am cam luat plasa, asa ca ramane strict ghiocelul si brandusa! Cand vrei sa mergi iti explic unde gasesti ghiocei si unde branduse, 100%!
    zile minunate!

    Reply
    1. Ioana Post author

      Servus, Mihai,
      păi na, eu plecasem de fapt la mâncare, ghioceii ar fi fost victimă colaterală :)) Şi, cu mândreţea de câine trăgând de mine, nici nu prea m-am mai omorât să caut. Dar la anul te chestionez, şi aşa n-am mai fost pe Valea Avrigului cu timp de peridut din clasa a patra. E clar că tu ştii locurile mai bune, mă uitam acum ceva vreme şi pe pozele voastre din Deltă, ai făcut recenzământul pelicanilor, clar, în timp ce eu eram în culmea extazului dacă vedeam 3 deodată.
      O primăvară de vis!

      Reply
      1. Mihai

        Ceau Ioana,
        poate ca stii, poate ca nu, dar cu o sticla de tarie merge barca in Delta pe unde nici nu te astepti. Daca mai pui si niste vin la bataie numai ca nu vezi pe unde se oua pelicanul. Invatam de la cei mai buni!
        In rest ne auzim cu placere cand doresti. Nu cred ca s-a terminat anul acesta de cules ghiocei si branduse. Cum se zice la Avrig: chip in taci!

        Reply
        1. Ioana Post author

          Daaa, ştiu, da’ tre să vrea şi pelicanii :)) Am fost dimineaţă la răsărit, doar noi şi fotograful turc, la “locul secret”. Cu o zi înainte pozase tot el, turcul, colonii de pelicani acolo. În cinstea noastră au plecat cam toţi în delegaţie :D. Dar oricum, absolut splendid locul ăla, am văzut şi ouă, erau lebede cu pui mici mici, parcă nici nu mi-a picat bine, voiam să plec de acolo cât mai repede să nu mai deranjez păsăretul.
          La cât e de urâtă vremea, sigur ninge pe munte, aşa că mai avem timp de brânduşe. Să vedem ce vrea şi spatele meu, am fost în lună de miere cu el aproape două luni, de câteva zile parcă iar vrea să înceapă să cârâie. Vorbim, chipintaci, vorba ta, poate ne vedem până sărbătoriţi florile de cireş 🙂

          Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.