Sara pe deal

Miercurea trecută am fost la Câmpina. Vă povestesc data viitoare ce şi cum. Până una alta, să vă zic pe scurt despre ora de aur a micro-concediului meu. Fusese o zi caniculară de-a binelea, nimic nu prevestea potopul care avea să se abată în următoarele două zile asupra Munteniei şi, implicit, asupra subsemnatei. Leşinată de căldură, mă târâsem spre pensiune undeva în jurul orei patru şi picasem lată. M-am trezit târziu, să fi tot fost şapte seara. Foame nu-mi era încă, de mers în centru n-aveam chef, să rămân în cameră nu-mi venea.

Drept care, am luat-o la picior pe Strada Bucegi, spre un deal verde. Nu eram eu prea convinsă că e abordabil dealul, mă aşteptam la parcelă îngrădită lângă parcelă îngrădită, dar a fost. Abordabil, zic. E adevărat că am fost nevoită să ocolesc mult spre stânga, să mă duc practic până la ieşirea din oraş, nu din cauza vreunor garduri, ci ca urmare a avertismentelor unui localnic legate de o turmă de vaci cu câini mai bărbaţi şi cioban mai tâmpit.

Am urcat frumuseţe de pantă, m-am aşezat în iarbă şi am stat. Şi am stat. Şi vântul adia, şi valul de căldură trecuse, şi greierii ţipureau, ceva mai jos doi îndrăgostiţi se îmbrăţisau, pe lângă mine un biciclist biciclea, şi era linişte, şi iarba mirosea a iarbă, şi florile miroseau a flori. Şi mi-era bine. Al naibii de bine. Şi gata.

Ioana  

9 thoughts on “Sara pe deal

    1. Ioana Post author

      M-a făcut mama cu GPS incorporat :))) Plec câteva zile, dar, când mă întorc, pornim în căutarea unui deal nou prin zonă, promit!:)

      Reply
    1. Ioana Post author

      Da de unde! Am abuzat de zoom la maxim. Cred că dacă pozau special, nu ieşeau aşa de bine 🙂

      Reply
  1. Tania

    Un oras la picioarele tale:-) …Mi-ai rascolit amintirile, este zona copilariei mele! Poate sunt subiectiva, dar chiar este superb peisajul. Pupici, Ioana

    Reply
    1. Ioana Post author

      Ce frumos sună: “Un oraş la picioarele mele”. Dacă tu eşti subiectivă, sunt şi io. Chiar e superb. habar n-aveam că te tragi din zonă. Prahova? Sau chiar Câmpina? Pup :*

      Reply
  2. Pingback: O zi la Câmpina şi nişte revelaţii de-ale mele | De pe drum …

  3. Tania

    Din Breaza, Puteai sa-ti dai seama din atitudine..sunt o breaza:-) 🙂 Mai degraba o fac pe breaza uneori:-)

    Reply
    1. Ioana Post author

      Ooo, ce frumos, chiar şi mai aproape de munte decât Câmpina! Brează, nebrează, io nu mă mai dădeam dusă de-acolo :)) :*

      Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *