Category Archives: Grecia

Rodos, la final. (Mai nimic despre) Cetatea Medievală.

Am tot amânat să scriu despre Cetatea Medievală din Rhodes Town. Ba, mai mult, într-o altă postare îmi exprimam groaza legată de munca de documentare gigantică pe care ar trebui s-o prestez pentru a identifica zeci de porţi de intrare în cetate, atâtea şi atâtea moschei abandonate, ruine de biserici care mă pasionează puţin spre deloc, pieţe ale căror nume nici măcar nu le pot pronunţa. Continue reading

Rodos – Excursie la Lindos (teoretic). Pe urmele lui Dionis (practic).

O să folosesc din lipsă de inspiraţie un clişeu nu tocmai genial şi o să zic că Lindos e perla Rodosului. Asta în condiţiile în care, totuşi, insula mai deţine şi un diamant, Cetatea Medievală din capitală. Are de toate fermecătorul Lindos: acropolă cum nu-i alta în tot Dodecanezul, golfuri cu ape în tonuri de peruzea, străduţe pietruite şi case atât de albe, încât ai pe alocuri senzaţia Continue reading

Rodosul şi cavalerii

Mai bine de două sute de ani au fost cavalerii ioaniţi stăpâni peste Rodos. Au cucerit insula din mâinile bizantinilor în 1310, după ani de campanii militare, sub conducerea lui Foulques de Villaret, un mare maestru nu tocmai iubit de ai săi.

Le-a mers bine pe insulă. Au profitat din plin de bulele papale care dizolvau Continue reading

Rodos – Oraşul Nou din Rhodes Town

Mi-e pur şi simplu groază să mă apuc de tratat subiectul Cetăţii Medievale din Rhodes Town. Aşa cum m-am pierdut de zeci de ori pe străduţele alea minunat de încâlcite, tot aşa simt că mă voi pierde printre cuvinte, istorii, explicaţii. Îmi va fi îngrozitor de greu să identific porţi, moschei părăsite, fântâni, ruine de biserici presărate prin labirintul cetăţii, să mă dumiresc ce e cu adevărat autentic şi ce e Continue reading

Rodos – Acropola din Rodos (oraş)

Când spui acropolă şi spui Rodos (insula), gândurile zboară inevitabil spre Lindos şi nu spre Rodos (oraşul). Pe bună dreptate. Nicăieri pe insulă coloanele dorice nu se înalţă mai semeţe, marea nu e mai albastră, casele nu sunt mai albe decât în Lindos. Aş merge chiar mai departe şi aş afirma că Lindos pare un oraş răpit Cicladelor dintr-o toană de zeu olimpian plictisit şi azvârlit la întâmplare în Arhipelagul Dodecanez. Continue reading

Rodos – Vacanţa mea de iunie

Până în anul Domnului 2018, aterizasem o singură dată pe meleaguri elene. Se întâmpla în 2004, se întâmpla în Creta şi nu era încă momentul. Eram încă prea tânără, aveam mult prea multă energie şi prea mulţi lilieci la mansardă ca să mă satisfacă o vacanţă de tip sejur, oricât de albastră ar fi fost marea, oricât de antice ar fi fost ruinele minoice şi oricât de rece ar fi fost berea Mythos. Continue reading