A doua zi după plimbarea spre Nedeia, eram deja în drum spre casă, teoretic. Practic, aveam tren abia pe la patru după-amiaza, şi era păcat să nu profit de cele câteva ore însorite rămase. Prin urmare, convenisem cu Alin să facem o plimbare din Brezoi pe Valea Doabrei, după care să mă debarce direct în Gara Lotru.

În a doua parte a lunii septembrie, după ce m-am întors de la Budapesta, am zis să încerc un pic marea cu degetul. Adică muntele cu piciorul. Să văd dacă mă ţin şalele. Vestea bună e că mă ţin, n-am rămas înţepenită, nu m-am internat a doua zi, nu nimic. Chiar mi-a fost bine cât am mers. Vestea proastă e că mă chinui tasându-mi coloana pe drumul către munte, fie că o fac în tren, în maşină sau în autocar. Continue reading →

Plec în vacanţă! Sau, cum se spune, plec un pic tai-tai. Mai exact, Thai. 🙂 Trecând peste faptul că sunt 36°C la Bangkok, ceea ce mă face să mă întreb, mai mult sau mai puţin retoric, „What was I thinking?”, vreau ca, atunci când mă voi întoarce, primăvara să-şi fi intrat pe deplin în drepturi şi pe meleagurile noastre. Continue reading →

Există nenumărate poteci de munte de care îmi amintesc cu plăcere sau pe care, în lipsă de amintiri, îmi doresc să le străbat cândva. Există apoi numeroase poteci de munte în care sper să revin mai devreme sau mai târziu. Pot enumera însă pe degete traseele pe care le iubesc. Şi când spun că le iubesc, I really mean it, nu-mi stă în fire să zvârl de-a-n pulea aiurea cu iubire în dreapta şi-n stânga şi nici nu obişnuiesc Continue reading →

Când? Pe 31 decembrie 2013.

Unde? Stâncăriile Doabrei din Munţii Lotrului.

Marcaj? Nu (mai) există.

Mi-am dorit, renunţând la orice alte planuri măreţe de Revelion, ca ultima zi din an Continue reading →