Category Archives: Muntii Fagaras

Miez de octombrie la Cabana Suru

Acum aproape o lună, povestind despre un alt traseu de acces spre creasta Făgăraşilor, am amintit în treacăt traseul Sebeşu De Sus – Dealul Scaunele – Muchia Moaşei – Cabana Suru (1450 m). Şi, parcă, mi s-a făcut dor. Dor pe care mi l-am alinat tocmai ieri (14.10.2018).

Nu mai urcasem Muchia Moaşei de ani buni, să tot fie şase, poate chiar şapte Continue reading

De la Turnu Roşu la Chica Pietrelor. Şi înapoi.

Când eram eu mică (sau, mai degrabă, tânără :D) şi încă în stare să-mi car casa în spinare timp de patru-cinci zile, respectiv încă dispusă să petrec patru-cinci nopţi legate în casa aia de o căram în spinare, ascensiunile noastre spre creasta Făgăraşilor (străbatere de la vest la est) începeau, invariabil, din Sebeşu de Sus, iar primul bivuac se întâmpla, la fel de invariabil, la Cabana Suru (devenită, la un moment dat, ruina fostei Cabane Suru). Continue reading

Pe urmele lui Vlad Ţepeş, la Cetatea Poenari

În minivacanţa de la începutul lui aprilie, am ajuns într-una dintre zile la poalele Făgăraşilor (cred că e Masivul Frunţi acolo, da’ nu mă mai complic, Făgăraş să-i rămână numele), lângă satul Arefu (Argeş), pentru o scurtă incursiune în Evul Mediu, în lumea răzbunărilor sinistre şi a luptelor sângeroase cu turcii şi alţi din ăia răi. Continue reading

(Prea) scurtă escapadă la Bâlea Lac

Da, mă, da, ştiu că-i pleonasm. Că escapada nu poate fi lungă. Da’ a noastră chiar a fost prea scurtă. Am fost la Bâlea săptămâna trecută şi m-am întors cam nesatisfăcută. Ardeam de nerăbdare să le arăt prietenilor mei lumea văzută de sus, din creasta Făgăraşilor. Aşteptam să mă încarc cu bucuria lor aşa cum aşteptam pe vremuri Crăciunul. Sau cum am aşteptat anul ăsta primăvara. Continue reading

Eu şi Vârful Negoiu

Postam pe la jumătatea lui ianuarie un material îngrozitor de nostalgic, cu Munţii Retezat pe post de vedetă. Mă foloseam pentru a-mi ilustra inepţiile tragi-comico-melancolice de un CD cu fotografii de-ale lui Cosmin. Folderul respectiv mi-a rămas de atunci pe desktop, pentru că mai conţine un alt set de poze cu potenţial de a genera un articol la fel de îngrozitor de nostalgic. 🙂 Continue reading

Hai afară, la zăpadă :)

Zău dacă nu-mi propusesem să fac ca ursul! În sensul de a mă retrage în bârlog şi a aştepta cu zece pături în cap să vină primăvara. La dracu, de la începutul lui noiembrie încoace am avut parte de ger, ger şi iarăşi ger! Asta după ce sfârşitul lui septembrie şi toată luna octombrie au fost reci ca naiba. Spre final de ianuarie, m-au cuprins însă un asemenea dor de munte şi o asemenea jale, încât până şi eu am fost şocată când Continue reading

Şi afară (pe crestele Făgăraşilor adică) plouă, plouă

Povestea noastră începe acum fix 18 (optsprezece) ani. Se făcea că trei ameţiţi care-şi ziceau montaniarzi – sinistrul „munţoman” cred că nu fusese încă inventat – coborau în silă, pe înserat, din Şaua Paltinului spre Căldarea Bâlii. Boscorodea fiecare în legea lui, cocoşat sub greutatea propriului rucsac (din care nu lipseau, desigur, borcanele cu gem şi miere, jdemii de conserve de pateu, măcar un kil de ceapă Continue reading

Roz de Făgăraşi

Long story short: Pe la mijlocul lui iunie (17.06.2016), după o săptămână mai neagră decât păcura, tăciunele şi iadul la un loc, am pornit în căutarea rozului. L-am găsit în apropierea Ferestrei Mari a Sâmbetei. Planul iniţial era altul, dar m-am trezit în dimineaţa plecării că traseul din capul meu, o combinaţie între o potecă străbătută cândva, acum mai bine de 15 ani, şi o altă potecă Continue reading

Tură faină, amintiri dragi: Lacul Avrig

N-am mai fost cu Marius pe munte de … nici nu mai ştiu de când. Să tot fie vreo şase, poate şapte ani de-atunci. Nu s-a întâmplat nimic spectaculos, nu ne-am înjurat, nu ne-am dat în cap, aşa a fost să fie. Bine, îl mai înjuram eu în gând atunci când mă alerga pe cărări de ziceai că îl muşcă ursoaica de fund,
dar în contrapartidă îl terorizam cu pauzele mele „aşa cum ştiu eu”, Continue reading