Long story short: Pe la mijlocul lui iunie (17.06.2016), după o săptămână mai neagră decât păcura, tăciunele şi iadul la un loc, am pornit în căutarea rozului. L-am găsit în apropierea Ferestrei Mari a Sâmbetei. Planul iniţial era altul, dar m-am trezit în dimineaţa plecării că traseul din capul meu, o combinaţie între o potecă străbătută cândva, acum mai bine de 15 ani, şi o altă potecă Continue reading
Piaţa Loreto (Loretánské náměstí) nu-i tocmai locul în care să te cuprindă extazul şi asupra căruia să te repezi frenetic cu camera foto pe post de armă. Practic, e o ditamai parcarea, flancată de Loreta însăşi, cu faţada în renovare, şi de o clădire masivă, destul de pătrăţoasă şi austeră, Palatul Černín (Czernin). Continue reading
Hradčany e districtul castelului, Pražský hrad e castelul însuşi, cu clădirile sale grupate în jurul impunătoarei Catedrale a Sf. Vitus. Nu-i cu nimic vinovat bătrânul castel, dar, alături de Podul Carol, nici el apăsat de vreo vină, a fost locul din Praga care mi-a produs un puternic disconfort, manifestat prin dureri subite de stomac şi valuri de transpiraţie rece, locul în care m-am simţit neputincioasă Continue reading
Până acum o lună nici măcar nu ştiam că în estul judeţului meu, dincolo de Agnita, există un sat pe nume Movile (fost Hundrubenchiu). Cu atât mai puţin ştiam că numele e perfect justificat de geografia locului şi că, în imediata apropiere a satului, din Podişul Hârtibaciului se ridică zeci de gâlme misterioase. O sută în cap, dacă ar fi să ne luăm după denumirea germană a localităţii Movile, Hundertbücheln. Continue reading
Trebuia să vină şi momentul despărţirii de Sankt Petersburg. Ultima jumătate de zi în oraşul de pe Neva, ultima postare. Retrăiesc acum, după aproape trei ani, frânturi din acea după-amiază de august târziu. Eu cu mine şi cu nostalgiile mele, pe care nici măcar soarele orbitor al nordului nu reuşea să le mai risipească. Continue reading