Amintiri din Retezat

De Sfântul Ion am învăţat chimie. Zice-se că Ionii ar fi de două feluri: pozitivi şi negativi. Ionii pozitivi dau de băut, Ionii negativi se fac că plouă. Am avut şi eu o tentativă timidă să devin Ion pozitiv, nu mi-a prea ieşit, iar în cele din urmă m-am pripăşit pe lângă un Ion cu adevărat pozitiv. N-a fost nevoie decât să traversez strada. Continue reading

Josefov – Cartierul Evreiesc din Praga

Nu sunt un aşa-zis budget traveller, nici n-am de gând să devin unul, n-o să vă prezint vreodată bugetele mele de călătorie, care colcăie de cheltuieli voluptorii, de multe ori inutile şi stupide. Sunt ale mele, mi le asum şi le îmbrăţişez cu drag. Încasez de regulă cu seninătate mai mult sau mai puţin inevitabilele ţepe, noi să fim sănătoşi. Continue reading

Valletta. Casa Rocca Piccola. Socializare la nivel înalt. Despre cum m-am conversat un cu marchiz şi un baron. 2 în 1.

Cu un Baron de Budach şi Marchiz de Piro, mai exact. Mă rog, nu chiar cu Nicholas însuşi, cel de-al nouălea baron de Budach şi al nouălea marchiz de Piro, bonus cavaler de Malta. Cu fii-su. Şi cu precizarea că habar n-aveam cine-i personajul plimbător de papagal Ara pe umăr, mă gândeam că o fi maxim vreun majordom, motiv pentru care am ratat momentul în care probabil s-ar fi impus o reverenţă Continue reading

Din minunile Văii Oltului – Piramidele de la Stăncioi, chiliile rupestre ale Mănăstirii Turnu, Cascada Lotrişor şi Valea Doabrei

Probleme tehnice. Cu blogul. Care se futu. Cu temă cu tot. Între timp fu resuscitat. Nu de către mine, desigur, că-s tută tufă. Mulţumesc, Mihai!! Tot ce vă rog e să nu-mi spuneţi că arăta mai bine înainte. Decât dacă vreţi să-mi aflaţi întreg arsenalul de înjurături. Care e al naibii de vast. Aşa. Acestea fiind zise, să revenim la ale noastre. Continue reading

Praga – Palatul Troja

Cred că v-am mai povestit că am stat în nordul Pragăi, în Holešovice. Atât de în nord, încât hotelul meu căzuse de pe toate hărţile imprimate, în afara celei cu traseele mijloacelor de transport în comun. Şi mai la nord decât mine îşi făceau veacul la vremea lor, în general pe timp de vară, conţii şi contesele von Sternberg (Šternberk). Continue reading

Vyšehrad, cealaltă cetate pragheză

Se făcea că la Praga era sâmbătă dimineaţa iar eu jucam în filme cu tâmpiţi. Cu mine în rolul de şefă internaţională a tălâmbilor. Mr. Bean, păzea că vin! După cum îmi făcusem obiceiul, pe la şapte şi jumătate m-am înfiinţat în staţia de tramvai cu nume imposibil de pronunţat: Výstaviště Holešovice. Existau două variante ca să ajung la Vyšehrad, tramvaiul 17 (până în staţia Výtoň) Continue reading

Matinal de Malta

St. Julian’s, Malta. 15 octombrie 2016, ora 5:23. Beznă. Fierbe aerul în cameră, plapuma (da, plapuma!!) zace făcută boţ pe pardoseală. Încerc să-mi vin în simţire şi să-mi dau seama ce mama mă-sii m-a trezit în creierii nopţii în prima mea zi adevărată de vacanţă. De afară nu mai pătrunde niciun zgomot, s-a încheiat programul artistic al clubului de noapte de lângă Hotel Alexandra. Cu câteva ore în urmă, sub balconul meu Continue reading