O dimineaţă de duminică la Arboretumul Simeria. Şiii… şase ani de „depedrum”!

Păi, să mă sărbătoresc, zic. Pe mine sau, mai degrabă, jurnalul meu de călătorie online. Care, ce să vezi, împlineşte tocmai astăzi şase ani. E în clasa 0, cum ar veni. Şi, nu ştiu voi, dar eu l-aş umple de FB-uri pentru bucuria pe care mi-o aduce. De multe ori îl răsfoiesc, dau pagină după pagină fără a deschide vreo postare anume, şi mă gândesc că, totuşi, nu e chiar atât de trist în lume.

Continue reading

Sicilia (2) – Taormina: Despre balcoane (ale camerelor de hotel, să n-avem vorbe), pizza bună, cetăţi arabe şi procesiuni religioase

În mod normal, asta ar fi trebuit să fie prima postare din ciclul dedicat vacanţei siciliene, numai că-s putoare, trebuia să descarc poze şi de pe telefon şi din aparat, mi-a fost lene, na. Drept care, recuperăm acum, urmând ca data viitoare să-mi reiau povestea despre ce-am mai vizitat prin centrul Taorminei după ce mi-am făcut mendrele prin Villa Comunale

Continue reading

Schitul Pătrunsa de sub Buila

A doua zi după frumuseţea de circuit pe Piatra Dragoslavelor, tot în Vâlcea m-am trezit. Între timp începuse să-mi placă tot mai mult camera mea de hotel cu vedere spre pădurea Capelei, îmi simţeam picioarele cam grele, era şi foarte, foarte cald. Parcă m-aş fi relaxat un pic, luând la rând crâşmele râmnicene şi degustând bucate locale gen pizza cu creveţi, dar parcă nici n-aş fi vrut să las să treacă ziua fără niţică mişcare în natură.

Continue reading

Munţii Leaota – Piatra Dragoslavelor

Era să treacă vara fără să ajung pe munte. Să nu mă întrebaţi de ce. Dacă insistaţi totuşi să întrebaţi, n-aş şti să vă dau un răspuns exact. A fost mai degrabă o combinaţie între „Lăsaţi-mă naibii că sunt stresată cu altele”, „Tu nu pricepi că mă doare spatele?”, „N-am chef, na!”, „Io mai fac turism în România când li s-o pune cruce definitiv nenorocitelor ălora de tichete de vacanţă”.

Continue reading

Vezuviu: Sus, în deal, e-un crater :)

Cred că nu există prea mulţi vulcani pe lumea asta, fie ei activi, aflaţi în stare de somnolenţă sau stinşi de-a binelea, la fel de emblematici precum Vezuviul (1281 m). Sunt puţini cei care rămân insensibili la tragedia antică care a devastat Pompeiul, Herculaneum sau Stabiae, la fel cum trebuie să fii cel puţin sociopat ca să nu ţi se pună un nod în gât citind despre scenariile apocaliptice ale vulcanologilor legate de o nouă erupţie – oricând posibilă – a vulcanului.

Continue reading